Cele mai Comune Boli la Floarea-Soarelui

Cuprins

Cultura de Floarea-soarelui este una dintre cele mai raspandite culturi de plante oleifere din tara noastra, dar si de peste hotare. Fermierii aleg sa cultive aceasta planta, deoarece cererea este ridicata, dar si pentru beneficile pe care le poate aduce solului. 

Daca vorbim despre industrializare, semintele de Floarea-soarelui sunt folosite in productia de ulei. Resturile vegetale se folosesc ca furaje pentru animale. Cojile semintelor pot fi folosite in fabricarea drojdiei furajere, alcoolului etilic, carbonatului de potasiu, etc. 

Floarea-soarelui este cultivata pe suprafete mari la noi in tara, favorabila fiind in Campia Romana, Campia de Vest si Dobrogea. 

Recunoasterea primelor simptome a celor mai comune boli este un aspect foarte important pentru aceasta planta, deoarece le putem combate inainte ca acestea sa provoace pagube dezastruoase. Principalele boli pentru cultura de Floarea-soarelui sunt:

  • Mana florii-soarelui(Plasmopara helianthi)
  • Putregaiul alb al florii soarelui(Sclerotinia sclerotiorum)
  • Patarea frunzelor de floarea soarelui(Septoria helianthi)
  • Rugina florii-soarelui(Puccinia helianthi)
  • Lupoaia Orobanche 

Mana florii soarelui

Aceasta boala a fost descoperita in anul 1876 in S.U.A pe alta planta, numita Eupatorium purpureum, mai apoi fiind evidentiata si pe Floarea-soarelui.

In tara noastra, a fost descoperita in anul 1956 in zona Clujului, iar in momentul de fata este raspandita in toate regiunile, fiind mai prezenta in sud si sud-est unde poate produce pagube de pana la 60% din productie. 

Boala se manifesta in toate etapele de dezvoltare ale plantei, avand efecte mai grave in momentul in care plantele au fost infectate de timpuriu. Atacul are loc pe frunzele plantei, incepand cu cele de la baza. Frunzele sunt stopate in crestere si apar pete galbene care se maresc de la petiol spre varf, cuprinzand tot limbul frunzei.

Pentru prevenirea si combaterea eficienta a acestei boli la floarea soarelui, se recomanda recoltarea la momentul optim, strangerea si distrugerea resturilor vegetale si dezinfectia semintelor de floarea soarelui prin aplicarea de tratamente.

Cea mai eficienta masura ramane totusi introducerea si extinderea in cultura de hibrizi si soiuri rezistente precum Saturn, Arpad, Fly, Fundulea 1, Fundulea 2, Fundulea 708, Unisol, Rigasol, Mugur, Kiskun, PRO 229-PF100, Duet HO, 13MS20 si LG56,65.

mana floarea soarelui

Putregaiul alb al florii soarelui

Cand vine vorba despre o scara de gravitate a bolilor, aceasta boala poate sa obtina un loc in top. Putregaiul alb al florii soarelui este una dintre cele mai raspandite si pagubitoare boli, in unele tari putand provoca pagube de pana la 90% din productie. 

In tara noastra, boala poate produce pagube cuprinse intre 5-20% din productie. Ciuperca numita Sclerotinia Sclerotiorum este o specie polifaga care ataca peste 100 de specii de plante, printre care se numara: sfecla, cartoful, castravetii, salata, fasolea, mazarea, tutunul, tomatele, crizantemele, dar si numeroase specii spontane. 

Boala este manifestata pe toate organele plantei, dar mai ales radacinile si baza tulpinii. La plantele tinere se poate observa o putrezire a bazei tulpinii, oprind dezvoltarea acestora. La plantele mai dezvoltate, baza tulpinii este atacata in zona radacinilor si a coletului.

Pentru prevenirea si combaterea eficienta a putregaiului alb al florii soarelui, se recomanda evitarea terenurilor joase si umede, respectarea rotatiei culturii timp de 4-5 ani, distrugerea plantelor atacate si a resturilor vegetale ramase dupa recoltare si aplicarea rationala a ingrasamintelor organice.

De asemenea, este importanta introducerea si extinderea soiurilor si hibrizilor rezintenti precum Kiskun Farao, Heliasol, Rigasol, Fly si Floyd.

putregaiul alb floarea soarelui
Sursa: Invasive

Patarea frunzelor de Floarea-soarelui

Patarea frunzelor, numita si septorioza este o boala prezenta in toate zonele cu climat umed. In tara noastra se gaseste in toate zonele cultivatoare de floarea-soarelui si produce pagube foarte mari in anii cu precipitatii insemnate. 

Boala se manifesta pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Simptomele acesteia sunt vizibile, producand pete pe frunze de marimi diferite cuprinse intre 0,5-5 mm, colturoase sau circulare, marginite de nervuri. 

La inceput petele au o culoare galben-brun, iar marginea acestora este bine delimitata. Atacul este pornit de jos in sus, de la primele frunze ale bazei tulpinii, ajungand in cateva saptamani pana la mijocul sau chiar partea superioara a plantei. 

Prevenirea atacului poate fi efectuata prin adoptarea urmatoarelor masuri: evitarea terenurilor puternic infestate, folosirea de samanta sanatoasa, respectarea rotatiei culturilor cel putin 4-6 ani, distrugerea samulastrei, strangerea resturilor vegetale ramase in camp si executarea araturilor adanci de toamna.

Cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti precum India, LG 5634, Eden si Capela reprezinta cea mai eficienta masura pentru prevenirea si combaterea acestei ciuperci.

septorioza

Rugina florii soarelui

Aceasta boala este una dintre cele mai raspandite boli la floarea-soarelui. Pagubele acesteia variaza foarte mult in fuctie de calitatea lucrarilor agrotehnice, de conditiile climatice si de sensibilitatea plantelor. 

Boala este manifestata in special pe frunze, de la inceputul vietii plantelor, pana la sfarsitul perioadei de vegetatie. 

Simptomele apar pe frunzele tinere si in special pe cotiledoane, fiind acoperite cu pete galbui in dreptul carora se dezvolta picnidiile si ecidiile ciupercii. Acest atac este putin frecvent si trece foarte usor neobservat. Atacul principal are loc mai tarziu, in preajma infloririi sau la scurt timp dupa aceasta faza. 

Atacul principal se manifesta prin aparitia a numeroase pete punctiforme sau alungite, cu dimensiuni cuprinse intre 0,5-2 mm, cu textura prafoasa, risipite pe ambele fete ale frunzei. De obicei sunt izolate, insa in cazul unul atac mai puternic conflueaza si se extind pe o suprafata mai mare.

Pentru prevenirea acestei boli la floarea soarelui se recomanda distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltat, distrugerea samulastrei prin prasile si discuiri si respectarea rotatiei culturii pentru o perioada de 3-4 ani.

Lupoaia Orobanche

Lupoaia a fost descrisa prima data in Rusia si este un parazit important in toate zonele cultivatoare de Floarea-soarelui. In Romania, boala a fost semnalata pentru prima data in anul 1940. Aceasta se manifesta in Dobrogea, partea centrala si sudica a Moldovei si estul campiei Baraganului. 

Plantele atacate de catre aceasta boala au o crestere redusa, tulpinile sunt mai subtiri si scurte, cu sau fara capitole mici cu majoritatea semintelor seci. In afara de Floarea-soarelui, boala mai poate ataca si tutunul, canepa, hameiul si tomatele.

Lupoaia este o planta cu flori, iar tulpina care se dezvolta la suprafata solului este simpla sau ramificata de culoare, violacee, galben-brunie sau galbuie cu nuanta violet ce poate atinge o inaltime de pana la 40 de cm.

Pentru prevenirea infestarii cu lupoaia orobanche se recomanda respectarea asolamentului de 6-7 ani, folosirea de seminte sanatoase, semanatul devreme, alegerea unor premergatoare nesusceptibile la atacul acestui parazit si evitarea cultivarii florii soarelui dupa tutun si tomate.

Totusi, cea mai eficienta metoda ramane cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti, cum ar fi Saxo, Sunko, Almazol, PR64H51, PR64A44, Rigasol OR, Artimis, Rumbasol, Fleuret OR, LG 56-65, LG 56-45.

lupoaia orobanche la floarea soarelui

FAQ’s

Cand infloreste floarea soarelui?

Floarea-soarelui infloreste incepand cu a doua jumatate a lunii iunie, continuand cu prima jumatate a lunii iulie. Diferenta o fac tehnologia folosita, zona de cultura si hibridul cultivat.

Cand se seamana floarea soarelui?

Perioada optima de semanat pentru Floarea-soarelui este de la finalul lunii martie pana la jumatatea lunii aprilie (25 martie – 15 aprilie). Dar pot exista si mici diferente la perioada de semanat, datorita schimbarilor climatice.   

Ce fel de radacina are floarea soarelui?

Floarea-soarelui are o radacina de tip pivotanta. Adica, produce o radacina principala care creste pana la o adancime de 1 metru, dar poate sa depaseasca 1.5 metri cu ajutorul radacinilor secundare, ramnificate din radacina principala. Dupa inflorire, radacina pivotanta (principala) atinge adancimea maxima.