Mazarea de camp este una dintre cele mai bune culturi pentru furaj, deoarece nu are cerinte mari fata de sol si poate ajunge la productii foarte mari. Boabele mature sunt folosite pentru furaj, fiind bogate in proteine, vitamine si calciu.
Cultura de mazare imbogaseste solul in azot si este o cultura premergatoare favorabila pentru alte soiuri de plante. Dupa recoltat, radacinile de mazare sunt lasate in pamant.
In momentul in care cunoastem bolile mazarii, putem actiona rapid si la momentul oportun pentru a le combate, fara ca acestea sa fi afectat cultura prea mult. Principalele boli la mazare sunt:
- Mozaicul mazarii (Pea enation mosaic virus)
- Arsura bacteriana a mazarii (Pseudomonas syringae pv. pisi)
- Mana (Peronospora pisi)
- Antracnoza mazarii (Colletotrichum lindemuthianum)
Mozaicul Mazarii
Mozaicul este cea mai comuna si raspandita boala la mazare, fiind prezenta in America de Nord, America de Sud, Noua Zeelanda si Australia. Virusul mozaicului este inrudit cu mozaicul galben al culturii de fasole. Pe langa mazare, virusul mai poate infecta si alte leguminoase: lucerna, linte, lupin, naut, trifoi, bob.
Primele simptome sunt evidentiate printr-o decolorare a nervurilor frunzelor tinere, mai apoi frunzele ingalbenindu-se. Vor ramane unele portiuni de culoare verde-inchis, care contrasteaza cu fondul decolorat al frunzei fiind evidenta boala activa pe planta.
Arsura Bacteriana a Mazarii
Boala a fost semnalata pentru prima data in anul 1915 in SUA. In Romania, aceasta a fost gasita in anul 1957 in imprejurimile orasului Bucuresti.
In prezent, boala este raspandita in numeroasa culturi din Centrul Moldovei si Campia Dunarii, producand pagube limitate.
Boala se manifesta pe frunze, pastai si tulpini. Primele simptome apar pe frunzele de la baza plantei sub forma unor pete mici colturoase de 1-6mm in diametru, devenind mai apoi brune cu aspect umed. Acest factor le face usor de evidentiat fata de petele de antracnoza.
Mana
Aceasta boala este cunoscuta frecvent in culturile de mazare in perioadele umede ale anului pe plantele tinere, producand pagube cuprinse intre 10-20% din productie. Mana este prezenta pe toate organele plantei: frunze, tulpini, pastai, stipele.
Cele mai evidente simptome sunt cele de pe frunze si stipele, evidentindu-se pete in dreptul carora apare un puf cenusiu-violaceu. Zonele afectate se necrozeaza si usuca, iar pe pastai se constata patrunderea agentului patogen in boabe.
Antracnoza Mazarii
Antracnoza este una dintre cele mai raspandite boli la cultura de mazare in camp. Boala apare in toate stadiile de dezolvare ale plantei, fiind evidentiata pe frunze, tulpini si pastai.
Plantele rasarite din seminte infectate prezinta leziuni pe cotiledoane, acestea fiind alungite, de forma rotunda si culoare maro-negricioasa. Daca boala avanseaza prea mult, planta va muri.
Pe partea din spate a frunzelor sunt prezente pete rotunde de culoare brun-galbuie. Pe suprafata tulpinilor apar leziuni care se adancesc in substrat. Cel mai frecvent si pagubitor atac este cel pe pastai.
FAQ’s
Ce culturi pot planta dupa mazare?
Mazarea asigura solului un necesar de azot, iar acest lucru face ca majoritatea plantelor sa fie favorabile dupa recoltarea acesteia. Cele mai recomandate plante dupa mazare sunt: Porumbul, Floarea-soarelui, cartofii, sfecla de zahar si plantele furajere.
Care este productia medie de mazare la hectar in Romania?
Productia medie de mazare la hectar in Romania este de 2000-4000kg/ha.
Cand se seamana mazarea?
Semanatul la mazare depinde de mai multi factori si anume: conditiile meteorologice, soiul ales, etc. Cele mai bune perioade de semanat sunt toamna si primavara timpuriu.
