Cele mai Comune Boli la Prun 

prun
Cuprins

Cultura de prun are o lunga traditie in Romania, fiind importanta din punct de vedere economic si cultural. Prunul este cultivat in mai multe regiuni ale tarii si este folosit atat pentru consumul in stare proaspata, cat si pentru prelucrarea in diverse produse, ca de exemplu dulceata, gemuri, tuica si alte bauturi alcoolice. 

In anii ‘80 si ‘90, productia de pruni a avut o crestere semnificativa, Romania fiind unul dintre cei mai mari producatori de prune din Europa. In urmatorii ani, schimbarile economice au avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol, inclusiv asupra culturilor de pruni. 

Prunul este cultivat in zonele de campie sau deal, unde precipitatiile variaza de la 450 mm pana la 750 mm. 

Bolile pomilor fructiferi sunt o mare problema, productia fiind afectata semnificativ. Astfel, principalele boli la cultura de prun sunt:

  • Varsatul prunului (Plum-pox-virus)
  • Ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun (Xanthomonas pruni)
  • Hurlupii prunelor (Taphrina pruni)
  • Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)

Varsatul prunului

Varsatul prunului, cunoscut si sub numele de “Sharka” este considerat una dintre cele mai periculoase boli ale prunului. Boala este foarte raspandita in zonele balcanice, producand pagube considerabile.

Boala a fost evidentiata pentru prima data in anul 1918 in Macedonia, fiind studiata mai apoi in anul 1932 in Atanasoff. In prezent, boala este raspandita in toate tarile din Europa, mai ales in: Romania, Franta, Grecia, Italia, Spania, Serbia si Bulgaria. 

In tara noastra, boala este raspandita in pepinierele din Moldova, Oltenia, Muntenia si Transilvania. Pe langa prun, virusul mai poate ataca si caisul, nectarinul, piersicul, prunul japonez, ciresul, migdalul, visinul, dar si unele specii montane cum ar fi: zarzarul, corcodusul si porumbarul.

Simptomele apar pe frunze si fructe. Pe frunzele complet dezvoltate se evidentiaza pete de culoare verde deschis si galbui, de forma circulara sau semilunara, raspandite pe intreaga suprafata a limbului. 

Acestea sunt vizibile in lunile mai-iunie si septembrie-octombrie. Frunzele bolnave raman la aceeasi dimeniune cu cele sanatoase. Boala afecteaza si fructele. 

 Cand sunt mici, fructele infectate nu prezinta simptome de imbolnavire. In momentul in care acestea se dezvolta, apar pete de culoare cenusiu-verzui, galben-portocaliu, violet albastrui sau galben-verzui sub forma unor dungi semicirculare sau inelare. 

Ciuruirea bacteriana

Ciuruirea bacteriana este o boala de origine bacteriana, care este raspandita in toata lumea. A fost descoperita in anul 1902, la noi in tara fiind evidentiata in anul 1960 de catre E. Bucur. 

Se intalneste in toate zonele pomicole din tara, mai ales la prun, cires, cais, migdal, corcodus, piersic. Boala produce pagube insemnate prin defolieri puternice, caderea fructelor si cancere deschise pe ramuri. 

Simptomele apar pe frunze, evidentiate prin pete circulare de dimensiuni cuprinse intre 0,5-5 mm, de culoare verde deschis si cu un aspect apos. 

Exista 2 perioade critice pentru plantele atacate de aceasta boala. Pe timp umed, in dreptul petelor apare o pelicula umeda de exudat care contine numeroase bacterii si difuzeaza din interior spre suprafata tesuturilor. 

Hurlupii prunelor

Boala este cunoscuta de multa vreme, fiind raspandita in aproape toate tarile din Europa, dar si in tari din Asia. Infectia cauzata de Taphrina pruni poate reduce calitatea recoltei de prune, afectand si sanatatea copacilor. 

Boala isi face aparitia la inceputul lunii mai, pe fructele tinere. Fructele atacate capata o culoare galben verzuie si au dimensiuni mai mari decat cele sanatoase. Mezocarpul (partea carnoasa a unui fruct, cuprinsa intre coaja si sambure) este hipertrofiat (marirea volumului in mod anormal), endocarpul lemnos (stratul intern care protejeaza samanta fructelor) este atrofiat (uscat) si fructele sunt alungite si curbate. 

Pe suprafata hurlupilor se evidentiaza un strat brumat de culoare albicios-cenusie, format din himeniu cu asce si ascospori. Gustul fructelor infectate este acrisor dulceag. 

Patarea rosie a frunzelor de prun 

Patarea rosie este o boala des intalnita la pruni, fiind si foarte pagubitoare, deoarece se manifesta an de an si duce la slabirea pomilor si scaderea productiei de fructe. 

In afara de prun, ciuperca mai poate ataca si ale specii ale genului Prunus (P. dulcis, Prunus spinosa). 

In tara noastra, boala se manifesta pe pomii batrani, livezile neingrijite, dar si pe anumite soiuri de prun. Pe partea superioara a frunzelor apar pete rosii sau portocalii, iar pe partea inferioara a acestora se formeaza pustule negre care contin sporii ciupercii. 

In cazul unui atac mai puternic, frunzele atacate se usuca si cad de timpuriu, fapt care duce la o rezistenta mai scazuta la gerurile din timpul iernii. Pomii atacati rodesc slab, fructele sunt mai mici si lipsite de zahar.

FAQ’s

La ce distanta se planteaza prunii?

Distanta de plantare a prunilor variaza in functie de mai multi factori, precum soiul de prun, tipul de sol, metoda de cultivare, etc. Distanta generala pentru prunii cultivati pe sistemul tulpinii inalte este de 4-6 metri, iar distanta pentru pruni cu sistemul de tufisuri sau gard viu este de 2-3 metri.

Cate kg de prune produce un pom?

Cantitatea de prune este data de mai multi factori, printre care enumeram soiul cultivat, varsta pomului, conditiile de crestere, etc.. In anii buni, un prun produce o medie cuprinsa intre 20 si 100 de kilograme de prune. 

La cati ani rodeste prunul?

Majoritatea prunilor incep sa produca fructe in jurul varstei de 3-5, ani de la momentul plantarii.