Cultura de cartof are o importanta majora in agricultura romaneasca, cartoful fiind foarte folosit in traditiile culinare romanesti. La inceput, cartoful a avut dificultati in acceptarea de catre oameni, deoarece acesta nu era cunoscut, fiind considerat otravitor.
Cartoful este cultivat in mai multe regiuni din tara noastra, iar cel mai frecvent este intalnit in Arad, Bihor, Bacau, Suceava, etc. Solurile fertile, clima si conditiile de dezvoltare favorizeaza dezvoltarea cartofului in aceste zone.
Deoarece este o planta leguminoasa atat de raspandita si de importanta atat pe plan international, cat si pe plan national, este esential sa cunoastem si sa identificam rapid bolile cartofului. Printre cele mai comune boli la cartof enumeram:
- Raia Comuna a Cartofului (Streptomyces Scabies) –
- Innegrirea Bazei Tulpinii si Putregaiul Umed al Tuberculilor (Erwinia carotovora var. atroseptica)
- Raia Neagra a Cartofului (Synchtrium endobioticum)
- Mana Cartofului (Phytophthora infestans) –
- Rasucirea Frunzelor de Cartof (Potato Leaf Roll Virus)
- Mozaicul X (Potato virus x)
- Mozaicul Y (Potato virus Y)
Raia Comuna a Cartofului
Cunoscuta si sub numele de “cancer bacterian” sau “streptomicoza”, raia comuna a cartofului este o boala intalnita in toate tarile in care se cultiva cartoful. In tara noastra, boala nu produce pagube, insa creeaza un aspect neuniform si influenteaza negativ pastrarea si capacitatea de productie a tuberculilor de samanta.
Boala este provocata de bacteria Streptomyces Scabies, care mai poate afecta si alte cuturi leguminoase precum varza, ridichea, sfecla, vinetele si pastarnacul.
Infectia cu Streptomyces Scabies se manifesta prin aparitia unor leziuni de culoare brun-galben sau maro pe toata suprafata tuberculilor de cartofi sau doar in anumite zone. Pot avea o textura aspra la atingere si pot varia in dimensiuni.
Aceasta bacterie poate trai in sol un timp indelungat, ceea ce creste riscul de infectare atunci cand tuberculii sunt in sol sau atunci cand planta creste intr-un sol contaminat.
Pentru a preveni infectarea cu aceasta bacterie se recomanda evitarea plantarii in soluri cu istoric de infectie pentru cel putin 3 ani, folosirea de seminte tratate pentru a reduce riscul de infectie si mentinerea unei bune practici a managementului solului.
Innegrirea Bazei Tulpinii si Putregaiul Umed al Tuberculilor
O boala raspandita in toate tarile din America si Europa cultivatoare de cartofi, innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor a fost semnalata in Romania in anul 1930 de catre biologul si botanistul roman, Traian Savulescu.
Este o boala intalnita frecvent la culturile de cartofi, in special in zonele deluroase unde poate provoca pagube semnificative, afectand chiar 30-40% din productie in anii cu veri si toamne ploioase.
La inceput, simptomele se manifesta pe plantele din camp, iar apoi pe tuberculi in timpul recoltarii si depozitarii. Principalul simptom, cel care se regaseste si in numele bolii, este innegrirea bazei tulpinii.
Boala poate fi observata in luna iunie, atunci cand plantele infectate vor avea frunzele mai mici si ingalbenite si tulpinile mai scurte in comparatie cu cele sanatoase. Ramurile apropiate de tulpini si frunzele se ingalbenesc, se usuca si se rasucesc spre interior, dand aspectul unei tufe stranse, adunate in sus.
Pentru prevenirea bolii se recomanda utilizarea semintelor de calitate, alegerea unor soiuri rezistente, respectarea rotatiei culturilor si asigurarea bunei aerisiri a culturii.
Raia Neagra a Cartofului
Una dintre cele mai pagubitoare dintre bolile cartofului, raia neagra se regaseste pe toate continentele, mai putin Australia. In tara noastra, se intalneste in unele comune din judetele Brasov, Cluj, Hunedoara, Maramures, Neamt, Sibiu si Suceava.
Pagubele produse de aceasta boala poate afecta in proportie de 100% unele soiuri de cartof, ceea ce o face cea mai periculoasa boala pentru culturile de cartofi.
Boala produsa de Synchtrium endobioticum, acest parazit ataca toate organele subterane ale cartofului, exceptand radacina. Boala se manifesta prin aparitia unor tumori, numite gale pe suprafata tuberculilor. Aceste gale pot varia in marime si apect.
Deoarece radacinile nu sunt afectate, plantele isi pastreaza culoarea si se dezvolta normal, facand imposibila deosebirea plantelor bolnave de cele sanatoase. Adesea, tumorile sunt observate tarziu, daca aplecam tulpinile intr-o parte sau in timpul recoltarii.
Pentru prevenirea infectiei se recomanda folosirea unor seminte certificate si sanatoase, monitorizarea indeaproape a culturii, igienizarea echipamentelor si instrumentelor agricole si practicarea rotatiei culturilor.
Mana Cartofului
Boala originara din America de Sud, mana cartofului a fost intodusa in Europa in prima jumatate a secolului al XIX-lea in Germania, iar apoi si in alte tari europene. Este o boala destul de pagubitoare, putand provoca daune semnficative la 30-50% din recolta.
In Romania, este intalnita frecvent in regiunile deluroase si muntoase, acolo unde umezeaza favorizeaza aparitia bolii. In anii cu atacuri puternice de mana, recolta scade cu 40-50% in unele localitati.
Boala se manifesta pe organele aeriene si pe tuberculi. Perioada in care isi fac aparitia primele simptome este mai-iunie , de obicei inaintea infloritului culturilor.
Simptomele includ aparitia unor pete galbui de dimensiuni mici, care se pot deveni negre sau maro pe suprafata frunzelor afectate. In cazul tuberculilor poate cauza pete brune adanci si putrezire.
Pentru prevenirea bolii se recomanda utilizarea soiurilor rezistente, aplicarea tratamentelor preventive cu fungicide, monitorizarea constanta a evolutiei culturii si asigurarea unei bune ventilatii in camp.
Rasucirea Frunzelor de Cartof
O viroza intalnita destul de rar, rasucirea frunzelor de cartof se manifesta exact asa cum ii spune si numele, prin deformarea si rasucirea frunzelor de cartof, ceea ce poate duce o scadere semnificativa a productiei.
In regiunile agricole din estul si sudul Romaniei exista un risc mai ridicat de infectie, insa poate aparea si in alte parti ale tarii, in functie de conditiile locale.
Boala afecteaza atat frunzele, cat si tuberculii. Frunzele plantelor bolnave se vor ingrosa, iar la unele soiuri pot capata o culoare roscata sau albastru inchis. Intr-un stadiu mai avansat, frunzele se aduna in sus, dand aspectul unui buchet.
In general, plantele bolnave nu formeaza tuberculi, iar in cazul celor care s-au format, vor fi de dimensiuni mici si vor avea o forma asimetrica, deformata.
Pentru prevenirea acestei viroze, se recomanda utilizarea unor seminte sanatoase, monitorizarea insectelor care pot raspandi viroza, precum paduchii verzi sau afidele, respectarea rotatiei culturilor, izolarea zonelor infectate si aplicarea insecticidelor.
Mozaicul X
O viroza intalnita destul de frecvent la cultura de cartof, mozaicul X este o boala ce se manifesta cu o intensitate diferita in functie de soi, de conditiile de mediu, de varsta plantelor si de tulpina de virus care infecteaza cultura.
Aceasta are un caracter moderat, insa unele tulpini pot afecta pana la 45% din cultura. In afara de cartof, virusul mai poate afecta si alte plante, precum tomatele, sfecla, tutunul si ardeiul.
Frunzele plantelor afectate vor prezenta o usoara decolorare, insotita de rugozitate si incretire. In cazul plantelor aflate in plina crestere se vor observa decolorari mai eivdente si pete de mozaic.
In general, boala apare inainte de inflorit, in special pe timp umed. Atunci cand temperaturile cresc, depasind 24° C, iar plantele ajung la maturitate, simptomele nu mai sunt observabile, frunzele revenind la culoarea initiala. Totusi, acestea inca vor fi afectate, deoarece infectia persista in tesuturi.
Raspandirea se face prin sucul plantelor virozate si prin contactul direct dintre frunzele sau radacinile sanatoase cu cele infectate. Nu se transmite prin samanta sau afide, iar de la un an la altul se poate transmite prin tuberculi.
Mozaicul Y
Cunoscut si sub numele de “mozaicul rogos” sau “mozaicul streak”, mozaicul Y reprezinta una dintre cele mai raspandite viroze ale cartofului. Este un virus intalnit in toate tarile cultivatoare de cartofi, iar in tara noastra poate produce pagube ce afecteaza intre 50-90% din recolta.
Simptomele pot varia in functie de conditiile de mediu, rezistenta soiului si de tulpina de virus care a infectat cultura. In general, pe frunzele plantelor bolnave apar niste pete mici, asimetrice, colturoase de o culoare brun-negricioasa.
De asemenea, frunzele virozate raman mai mici decat cele sanatoase, casante, cu varful indoit spre interior si cu limbul incretit. Cele pozitionate la baza si la mijlocul plantei se usuca mai devreme si cad.
Plantele afectate de mozaicul Y al cartofului formeaza un numar mic de tuberculi, de dimensiuni mici. In plus, plantele ce urmeaza sa iasa din acesti tuberculi vor fi fragile si de dimensiuni reduse.
Pentru prevenirea mozaicului Y se recomanda utilizarea semintelor sanatoase, optarea pentru soiuri rezistente, mentinerea unei igiene adecvate a culturii, monitorizarea regulata a procesului de dezvotare a culturii si utilizarea insecticidelor.
FAQ’s
La ce adancime se planteaza cartoful?
Cartoful se planteaza la o adancime de 10-15 cm in sol, insa adancimea potrivita variaza in functie de conditiile solului si a zonei geografice.
Care este productia medie de cartofi la hectar?
In Romania, productia medie a cartofilor este de 15-20 de tone la hectar, insa aceasta poate varia in functie de tipul de sol, conditiile climatice, metodele de cultivare si soiurile folosite.
Cand se planteaza cartofii de toamna?
In general, plantarea cartofilor de toamna are loc in lunile septembrie si inceputul lunii octombrie, astfel incat sa aiba suficient timp sa se dezvolte inainte de venirea iernii.
