Bolile Tomatelor: Cauze, Simptome si Imagini

tomate
Cuprins

Cultura de tomate are o importanta semnificativa in agricultura locala din Romania. Tomatele se cultiva atat in sere si solarii, cat si in camp deschis, in functie de conditiile climatice, modul de cultivare si preferintele agricultorilor. Tomatele din sere se pot produce pe tot parcursul anului, iar in camp deschis doar in sezonul cald. 

Productia de tomate in Romania este pentru consumul intern si extern. Tomatele proaspete sunt vandute in supermarketuri, piete sau la nivel local. Procesarea tomatelor duce la obtinerea de sosuri, paste de tomate si alte produse derivate care au o anumita importanta economica. 

Exista o multitudine de soiuri de toamna cultivate in Romania, printre care enumeram Buzau 160, Aron, De Buzau, etc. Acestea au o rezistenta mult mai buna la boli sau dimensiuni mai mari ale fructelor, comparativ cu cele traditionale. 

Principalele boli la cultura de tomate sunt:

  • Mozaicul Tomatelor (Tomato Mosaic Virus)
  • Stolburul Solanaceelor (Stolbur disease)
  • Ofilirea Bacteriana a Tomatelor (Corynebacterium michiganense pv. michiganense)
  • Patarea Alba a Frunzelor de Tomate (Septoria lycopersici)
  • Cuscuta (Cuscuta spp)
  • Mana (Phytophthora infestans)

Mozaicul Tomatelor 

O boala virala destul de raspandita in randul culturilor de tomate, mozaicul poate provoca daune semnificative, scazand considerabil randamentul culturii. Se intalneste mai rar la tomatele din sere, insa este regasita frecvent in camp, acolo unde produce infectii puternice, in special la culturile tarzii.

Aceasta boala este cauzata de diferite tulpini ale virusului mozaicului tomatelor si se raspandeste de obicei, prin intermediul contactului direct intre plante sau prin intermediul unor organisme, precum afidele. De asemenea, boala se poate raspandi si prin intermediul echipamentelor contaminate. 

Principalele simptome ale mozaicului tomatelor includ aparitia unor pete galbene sau verzi de diferite dimensiuni si forme, deformarea frunzelor si o crestere incetinita comparativ cu plantele sanatoase. 

mozaic la tomate

Stolburul Solanaceelor 

Boala cunoscuta si sub numele de “fitoplasma”, stolburul solnaceelor este cauzat de bacterii mici, numite fitoplasme, care se transmit prin intermediul insectelor, raspandindu-se ulterior intre plante. Este o boala care provoaca daune considerabile culturilor de tomate, fiind intalnita mai mult in regiunile de stepa. 

Pe langa tomate, boala afecteaza si vinetele, ardeii, cartofii si alte plante inrudite. Simptomele se manifesta prin ingalbenirea, deformarea, rasucirea sau incretirea frunzelor, reducerea dimensiunii plantelor si inrosirea fructelor. 

Plantele afectate pot produce recolte de calitate scazuta, sau chiar la lipsa producerii fructelor. Astfel, randamentul culturii scade semnificativ si calitatea recoltei este compromisa. 

Ofilirea Bacteriana a Tomatelor 

O boala raspandita in toate tarile cultivatoare de tomate, ofilirea bacteriana este cauzata de bacteriile din genul Ralstonia solanacerum  si afecteaza toate plantele din familia Solanaceae.

Este o boala grava care poate provoca daune semnficative culturilor de tomate. Este o boala usor de recunoscut, deoarece principalul simptom este redat de ofilirea frunzelor plantelor bolnave. 

Alte simptome includ aparitia unor pete galbene sau brune pe frunzele plantei si leziuni sau pete maronii ce se pot extinde pe lungimea tulpinii. De asemenea, plantele afectate de ofilire bacteriana au o dezvoltare incetinita si pot duce la scaderea calitatii culturii. 

cancerul bacterian 1 4 -

Patarea Alba a Frunzelor de Tomate

O boala fungica frecvent intalnita, patarea alba a frunzelor de tomate este cauzata de ciuperci din genurile Leveillula si Oidiopsis. Conditiile favorabile aparitiei acestei boli includ umiditatea crescuta si temperaturile moderate. 

Este o boala contagioasa, fiind raspandita prin intermediul unor structuri de reproducere asexuata care sunt eliberate in aer si se pot deplasa prin vant si apa. 

Principalul simptom al acestei boli include aparitia unor pete albe pe suprafata superioara a frunzelor, insa pe masura ce boala avanseaza, frunzele pot ajunge la decolorare si uscare. De asemenea, planta va fi slabita, iar absorbia luminii si a nutrientilor esentiali vor fi reduse semnificativ. 

septorioza la tomate

Cuscuta

Cuscuta, denumita si borangic face parte din grupul antofitelor holoparazite (plante total parazite). Plantele total parazite sunt lipsite de clorofila, ceea ce le face incapabile de a-si sintetiza substantele organice necesare nutritiei. Planta se ataseaza de alte plante si se hraneste cu substantele nutritive ale acestora. 

Cuscuta este lipsita de radacini, prezinta haustori ce se dezvolta in floemul partilor aeriene ale gazdei si extrage seva elaborata. La inceput, atacul este manifestat in ventre de unde se extinde si poate cuprinde intreaga planta.

In tara noastra, cele mai raspandite specii de cuscuta sunt: Cuscuta campestris, Cuscuta trifolii, Cuscuta europea, Cuscuta prodanii, Cuscuta suaveolens si Cuscuta epithimum. Acestea pot produce pagube la culturile de tomate, lucerna, trifoi, mazarinche, linte, tutun, cartof, sfecla de zahar, hamei, canepa, etc.

cuscuta tomate 4 -
Credit: Virginia Tech

Mana

Mana este una dintre cele mai raspandite boli la culturile de tomate. Boala apare in sezoanele ploioasa si poate afecta intreaga productie. Aceasta este provocata de ciuperca Phytophthora, prezentand spori pe partea inferioara a frunzelor, care se pot dezvolta si pe alte organisme ale plantei. Frunzele, tulpinile, florile si fructele sunt afectate de aceasta ciuperca, in toate fazele de dezvoltate. 

Factorii care influenteaza aceasta boala sunt umiditatea ridicate de peste 90% a aerului, temperatura cuprinsa intre 3°C-26°C si temperaturi optime intre 10 °C si 21°C.

Boala se raspandeste prin intermediul tubercurilor afectati, de la un an la altul. Semintele infectate care nu au fost uscate pot fi alt factor pentru raspandirea bolii. 

mana la tomate

FAQ’s

Cand se rupe varful la rosii?

Momentul optim pentru ruperea varfului sau carnirea rosiilor se face cand planta are cateva perechi de frunze adevarate (frunzele care apar dupa frunzele cotiledonate initiale). 

Cand se planteaza semintele de rosii pentru rasad?

Semintele de rosii pentru rasad se planteaza la sfarsitul lunii februarie, inceputul lunii martie. 

In cat timp se fac rosile? 

Timpul de crestere al rosilor este influentat de mai multi factori, printre care enumeram soiul, conditiile de crestere, ingrijirea culturii, clima, metoda de cultivate, etc. In medie, rosiile pot ajunge la maturitate intr-un interval de 55-85 de zile de la plasarea rasadurilor in gradina.