Viitorul Agricol din România nu pare Promițător fără Măsuri Eficiente!

Viitorul Agricol din România nu pare Promițător fără Măsuri Eficiente!
Cuprins

Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări demografice unice comparativ cu alte regiuni ale lumii. Îmbătrânirea populației și scăderea ratei natalității sunt fenomene care prefigurează o schimbare semnificativă în structura populației active și în dinamica economică regională.

Analiza datelor statistice indică o vârstă medie în creștere în rândul populației europene, ajungând la 46,8 ani, cu aproximativ 27,8% dintre cetățeni având vârsta de 65 de ani sau mai mult. 

Această tendință este însoțită de o scădere a forței de muncă active, ca urmare a pensionării populației născute în perioadele de boom demografic. Se estimează că numărul persoanelor de peste 60 de ani va crește cu aproximativ 2 milioane pe an, o rată dublă față de cea înregistrată anterior anului 2007.

Până în anul 2050, se estimează că populația UE27 va crește cu doar 5% comparativ cu 2008, atingând un total de puțin peste 515 milioane de locuitori. România, exemplificând una dintre situațiile cele mai critice, va experimenta o scădere demografică de aproximativ 10% față de 2011, ajungând la o populație de puțin peste 18 milioane.

Tendințele demografice actuale vor influența cererea și oferta de produse agroalimentare în UE. Consumul de biocarburanți este așteptat să crească, în timp ce cererea pentru carne roșie și produse lactate ar putea scădea. Aceasta reflectă nu doar schimbările în preferințele consumatorilor, dar și impactul reglementărilor stricte privind bunăstarea animalelor și emisiile de carbon.

jLPgAOICz5EPipXKOhtuGErXFfOQUqd67ui e3kQ4AjuhEAbaxRY0Z0RB5l335C0VXk pXM0wrU2IWSu qc8KAPQpu waykc3V2lcrg4cwnu7lmDSKbGsQUEqqWYZ6WyIsgHpD gusZaWMrice3rNk -

Consumul de produse vegetale şi animale în UE

Schimbările climatice – Amenințare pentru Agricultură

Schimbările climatice reprezintă un factor major ce afectează securitatea alimentară în UE. Previziunile indică efecte variate și inegale în întreaga regiune. În contextul unei încălziri moderate, Europa ar putea beneficia de creșteri marginale în productivitatea vegetală, cu variații regionale notabile. Cu toate acestea, regiunile nordice și înalte s-ar putea confrunta cu creșteri inițiale în productivitate și extinderea terenurilor agricole, în timp ce regiunile sudice ar putea fi afectate negativ de deficitul de apă și de încălzirea globală. Pe termen lung, schimbările climatice vor continua să influențeze agricultura europeană, cu estimări care indică o creștere constantă a temperaturilor și modificări semnificative în modelele de precipitații.

FrUut uRjFruq7EdC8kjJ 6Ae 8MhFUDx7SYLP797nN6yr27jqaTGOQe4C2gzEqVerUfW7 JprllENVA4 Ry tzN2PHF45 vuyNN0pCskuzQKk v3ziTMv64DfbJCoGIXowazWnH1CVCyutSEUr9tCA -

România, ca parte a UE, nu este imună la efectele schimbărilor climatice. Se așteaptă ca țara să se confrunte cu creșteri ale temperaturilor medii anuale și schimbări semnificative în modelele de precipitații. 

Aceste schimbări vor avea un impact diferit asupra regiunilor din țară, cu unele zone care ar putea beneficia inițial de creșteri în productivitatea culturilor, în timp ce altele vor fi afectate negativ de inundații mai frecvente și de deficitul de apă. Estimările sugerează că producția de porumb, floarea-soarelui și grâu din România ar putea fi influențată în mod semnificativ în funcție de variabilitatea climatică.

Forța de muncă a României în Mediul Rural

România se remarcă prin faptul că aproximativ 45,7% din populația sa trăiește în mediul rural, cifră semnificativă în comparație cu media de aproximativ 23,6% în statele membre ale UE. De asemenea, aproape 30% din forța de muncă a țării este angajată în sectorul agricol, față de doar 2% în statele mai vechi ale UE (UE15) și între 3-14% în noile state membre (UE-8). Aceste cifre subliniază importanța esențială a agriculturii pentru economia și structura socială a României.

În comparație cu alte țări din UE, agricultura din România contribuie cu o pondere relativ ridicată în valoarea adăugată brută (VAB), însă rămâne în urmă în ceea ce privește productivitatea muncii. Deși ponderea agriculturii în VAB total este de 5,3%, semnificativ mai mare decât media UE-27 (1,8% în 2012), scăderea acesteia în perioada 2000-2012 reflectă o neconcordanță între creșterea economică și eficiența sectorului agricol.

jNj6RCAqXdZHODTQJW6gq 9VVH57wRGkdZDqcZ9PUYKLJJMizD2 Cv6P2ZWNWMdOWXjyH46o1acyxSMtWvfR594Hr77ZwTsNXMpeE4qD1ejlpyA -

Importanţa agriculturii în VAB (procent din VAB totală şi ponderea în totalul forţei de muncă, pe categorii CAEN în țările UE 28 – 2012)

Focalizându-se pe adaptarea la schimbările climatice, în strategia României se menționează creșterea conștientizării fermierilor și limitarea impactului pe mediu și reducerea emisiilor de carbon pentru atingerea sustenabilității pe termen lung.

Astfel, planul României susține faptul că: 

  1. România prioritizează adaptarea la schimbările climatice, cu un accent specific pe gestionarea eficientă a resurselor de apă și sol. În contextul unor fenomene meteorologice extreme, cum ar fi secetele și inundațiile, țara își propune să amelioreze practicile de management agricol. Un exemplu notabil în această direcție este dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, destinat să optimizeze disponibilitatea apei și să reducă riscurile de inundații prin metode complementare irigațiilor și împăduririlor.

2. Un alt pilon strategic se concentrează pe îmbunătățirea gradului de conștientizare a fermierilor față de impactul schimbărilor climatice. Prin intensificarea activităților de cercetare, inovare și consultanță, fermierii sunt încurajați să adopte practici agricole adaptate condițiilor locale. Acesta include implementarea de instrumente de management al riscurilor pentru a minimiza pierderile provocate de dezastrele naturale.

3. România se angajează să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră și să gestioneze amenințările la adresa mediului și resurselor naturale. Promovarea tehnologiilor de producție ecologice, susținerea energiei regenerabile și împădurirea terenurilor agricole mai puțin productive sunt măsuri vizate în această direcție. De asemenea, se pune un accent deosebit pe sprijinirea producției de produse ecologice.

Dacă în România se va ține cont de aceste măsuri așa cum au fost ele prezentate în “Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030” activitatea agricolă are șanse de a funcționa eficient și în viitor, însă trebuie să conștientizăm ca pe termen lung, scăderea demografică și migrațiile către mediul urban vor afecta în cele din urmă sectorul agricol din România. 

De aceea, este important ca și aceste aspecte să fie luate în considerare și să fie sprijinite, astfel încât agricultura românească să rămână stabilă, iar acest sector să poată oferi hrană de calitate întregii țări.