Originara din regiunea mediteraneeaza, sfecla de zahar a ajuns in prezent sa fie cultivata in intreaga lume, avand o importanta economica si agronomica semnificativa.
Sfecla de zahar poate fi cultivata intr-o gama larga de conditii climatice, insa prospera in regiunile cu ierni reci si veri calde. Este o cultura destul de rezistenta la frig, dar ingheturile severe pot afect recolta.
In Romania, cultura de sfecla de zahar este destul de raspandita, in special in regiunile de sud si sud-vest ale tarii. Printre cele mai importanta judete cultivatoare de sfecla enumeram Arad, Timis, Braila, Galati, Bihor si Alba.
Exista diverse soiuri cultivate, adaptate la conditiile locale, insa orice recolta poate fi afectata de factori precum conditiile climatice, bolile si daunatorii, motiv pentru care este important sa ne informam in legatura cu prevenirea bolilor la sfecla de zahar.
Printre cele mai frecvent intalnite boli la sfecla de zahar enumeram:
- Mozaicul Frunzelor de Sfecla (Beet Mosaic Virus)
- Ingalbenirea Sfeclei (Beet yellows virus)
- Fainarea Sfeclei (Erysiphae betae)
- Putregaiul sau Caderea Plantutelor de Sfecla (Pythium debaryanum)
- Putregaiul Inimii Sfeclei (Pleospora betae fc. Phoma betae)
- Patarea Frunzelor de Sfecla (Cercospora Beticola)
Mozaicul Frunzelor de Sfecla
Una dintre cele mai raspandite viroze la culturile de sfecla, mozaicul fruzelor a fost semnalat pentru prima data la noi in tara in anul 1933. Acesta se regaseste in toate tarile cultivatoare de sfecla de zahar, unde poate provoca daune considerabile.
La cateva zile de la infectie, frunzele tinere ale plantelor vor prezenta pete circulare, reticulare sau neregulate, de culoare verde deschis. Odata cu dezvoltarea frunzelor, petele isi mod modifica forma si dimensiunea.
Mozaicul se manifesta pe intreaga perioada de vegetatie a sfeclei de zahar, insa atunci cand temperaturile sunt ridicate, este mai putin evident. In plus, frunzele plantelor afectate raman mai mici, comparativ cu a celor sanatoase.
Conform conditiilor din tara noastra, procentul de zahar din radacinile plantelor bolnave scade cu 7-17% fata de cele sanatoase. De asemenea, primele plante infectate se pot observa la inceputul lunii iunie, ulterior atacul devine mai puternic din cauza zborului intens al insectelor.
Pentru prevenirea acestei boli la sfecla de zahar, se recomanda utilizarea unor butasi si seminte sanatoase, fertilizarea echilibrata a culturii, distrugerea buruienilor si utilizarea echipamentelor si instrumentelor agricole dezinfectate.
Ingalbenirea Sfeclei
O boala foarte pagubitoare intalnita in randul culturilor de sfecla de zahar, pierderile cauzate de ingalbenirea sfeclei variaza intre 29-38,5% la radacini, 42% la productia de zahar si intre 18-70% la cea semincera.
In functie de gradul de dezvoltare si infectare al plantei, frunzele incep sa se ingalbeneasca de la varf catre baza, sa se deformeze, si ulterior sa apara puncte necrotice.
Raspandirea are loc prin intermediul Cuscutei Gronarii si a altor specii de afide din genurile Myzus si Aphis. Este important ca aceasta sa fie oprita cat se poate de devreme pentru a nu scadea foarte mult productia si calitatea radacinilor de sfecla de zahar.
Pentru a preveni aceasta boala la sfecla de zahar se recomanda utilizarea unor seminte sanatoase, izolarea culturilor de alte potentiale surse de infectie, monitorizarea regulata a culturii si respectarea asolamentului.
Fainarea Sfeclei
O boala comuna intalnita in toate tarile din Europa, fainarea sfeclei a fost semnalata prima data in anul 1902. In Romania, apare 24 de ani mai tarziu, iar in prezent zonele in care isi face aparitia cel mai frecvent sunt: Dobrogea, Banat, Campia Dunarii si Moldova.
Boala se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor afectate. Astfel, in lunile iulie-august, pe frunze se pot observa unor pete prafoase de culoare alba.
Aceste pete sunt intalnite preponderent pe partea superioara a frunzei, ocupand o suprafata de cativa mm, urmand apoi sa se extinda pe intreg limbul frunzei.
Spre finalul perioadei de vegetatie, se vor putea observa pe suprafata frunzei, pete mici portocalii, care devin in timp brun-negrucioase. Organele plantelor puternic atacate se ofilesc, se ingalbenesc si se usuca.
Pentru prevenirea acestei boli la sfecla, se recomanda aplicarea in mod echilibrat a ingrasamintelor, strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase pe camp dupa recoltare, evitarea udarii excesive si alegerea unor soiuri rezistente.
Putregaiul sau Caderea Plantutelor de Sfecla
O boala ce uneori poate duce la distrugerea unui rasad in doar 24 de ore, putregaiul sau caderea plantutelor de sfecla este una dintre cele mai pagubitoare boli la sfecla de zahar.
Acesta se poate manifesta in toate fazele de vegetatie, insa in cea de germinare este cel mai periculos, si din pacate si cel mai frecvent, afectand considerabil calitatea recoltei.
In cazul plantelor care doar ce au rasarit, sunt prezente pete mici cu aspect apos, pe colet si tulpinita. Zona atacata se brunifica ulterior, se subtiaza, se zbarceste si capata o culoare brun-negricioasa. Plantutele afectate se ofilesc, cad la pamant si putrezesc.
Infectia porneste intotdeauna din sol, iar conditiile favorabile sunt caracterizate de umiditate mare, temperaturi ridicate cuprinse intre 20 si 30 grade, lipsa de aerisire si desimea mare a plantelor.
Pentru prevenirea acestei boli, se recomanda evitarea parcelelor pe care a mai fost plantata sfecla de zahar in anii precedenti, mentinerea unei bune aerisiri a plantelor si evitarea excesului de umezeala.
Putregaiul Inimii Sfeclei
Una dintre cele mai raspandite boli la sfecla de zahar, putregaiul inimii este intalnit in aproape toate culturile de sfecla din tara noastra, insa nu produce daune semnificative in fiecare an.
Simptomele se manifesta pe frunze si radacini, iar in culturile de seminceri apar si pe tulpinile florifere. In lunile iunie-iulie apar primele semne de boala, pe frunzele tinere din centrul rozetei. Acestea se ingalbenesc, se brunifica si se vestejesc, avand aspectul unor frunze oparite.
De asemenea, pe limbul frunzelor afectate se vor observa pete de dimensiune medie, circulare de aproximativ 1-3 cm, de culoare galbuie sau bruna deschisa, cu un punct central brun, necrotic. Intr-un stadiu mai avansat, pe suprafata petelor vor aparea punctisoare brune, care ulterior se vor uni si vor duce la perforarea suprafetei frunzei.
Boala ataca si radacinile, care vor putrezi treptat, incepand din interior inspre exterior. Aceasta forma de atac apare in special pe vreme umeda si calduroasa.
Pentru a evita aparitia acestei boli, se recomanda evitarea terenurilor alcaline, respectarea masurilor de igiena, evitarea excesului de umezeala si asigurarea unei bune aerisiri a rasadurilor.
Patarea Frunzelor de Sfecla
Cunoscuta si sub numele de “cercosporioza”, patarea frunzelor de sfecla este o boala frecvent intalnita in regiunile cu climat umed din Europa Centrala si de Nord, America de Nord si Asia Orientala. In Romania, este intalnita in aproape toate culturile de sfecla, insa in judetele Brasov, Timis si Bihor atacul este mai puternic.
Aceasta boala apare in lunile iunie-august si se manifesta pe frunze, prin aparitia a numeroase pete izolate sau confluente. Dimensiunea petelor poate varia intre 1-3 mm si pot fi usor colturoase sau alungite. La inceput au o culoare galben-bruna, apoi cenusii si sunt marginite de o dunga brun roscata.
Pe vreme umeda, se formeaza un strat subtire, alb cenusiu pe suprafata frunzelor. Intr-un stadiu mai avansat, tesuturile atacate se necrozeaza si se rup, lasand frunza ciuruita.
Raspandirea acestei boli se face prin conidii, ce se formeaza intr-un timp scurt, la o temperatura de 26-32 grade si umiditate de 60%. De la un an la altul, boala se transmite prin intermediul acestor conidii de pe semintele infectate si prin miceliul din resturile de plante bolnave.
Pentru prevenirea acestei boli la sfecla de zahar, se recomanda alegerea unor soiuri rezistente, respectarea regulilor de igiena, eliminarea resturilor de plante infectate, monitorizarea regulata a culturii si respectarea asolamentului.
FAQ’s
Cand se seamana sfecla de zahar?
Exista mai multi factori care pot influenta perioada de semanat al sfeclei de zahar, insa in general are loc primavara, in lunile martie sau aprilie, atunci cand temperatura solului este suficient de calda.
Care este productia medie a sfeclei de zahar la hectar?
Productia sfeclei de zahar este influentata de mai multi factori, printre care enumeram soiul ales, conditiile meteorologice, tehnologiile agricole aplicate, etc. In general, productia medie in Romania este cuprinsa intre 60-70 de tone pe hectar.
Care sunt zonele favorabile pentru culturile de sfecla?
In Romania, sfecla de zahar este cultivata in special in zonele Regiunii de Vest, Sud-Vest, Regiunea Moldovei, Regiunea Mures-Alba si Regiunea Munteniei. Aceste regiuni beneficiaza de clima, soluri si niveluri de precipitatii potrivite pentru dezvoltarea sfeclei de zahar.
